Comuna Jurilovca a fost întemeiatã de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentarã datând din 1826. Desi la începuturile sale era un mic cãtun, asezarea s-a dezvoltat devenind la sfârsitul secolului XIX un centru importatant al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltã, centru de colectare si prelucrare a pestelui, precum si un punct de atractie turisticã.
Lipovenii sunt rusi din punct de vedere etnic, iar din punct de vedere confesional ortodocsi de rit vechi (staroveri). Aceastã confesiune este rezultatul reformei nikoniene: în 1654 Nikon partriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, a initiat o reformã religioasã ce a urmãrit alinierea cultului bisericii ruse la restul ortodoxiei, uniformizarea cultului pe întreg teritoriul Rusiei (o reformã formalã).
Rezultatul a fost divizarea societãþii ruse în
• nikonieni – cei care au acceptat reforma si
• staroveri (de credintã veche) – cei care au refuzat reforma.
Cei din urmã, din cauza prigoanei, au emigrat în afara Rusiei, o parte din ei ajungând pe teritoriul României (nordul Moldovei si Gurile Dunãrii).
Specificul comunitãtii este strâns legat de asezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe si de traditiile lipovenilor. Comunitatea celebreazã sãrbãtorile religioase dupã calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbeazã pe 14 ianuarie). Cea mai importantã sãrbatoare religioasã lipoveneascã este Acoperamântul Maicii Domnului -”Pokrov” (14 octombrie), zi în care lipovenii celebreazã si Ziua Pestelui, sãrbatoare ce dureazã trei zile.
Un rol hotarator in pastrarea identitatii proprii a rusilor lipoveni l-a avut biserica unde slujbele religioase se tin si astazi in limba slavona iar scrierea se face cu caractere slavone.
Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunitãtii este portul tradiþional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în bisericã.
Pastrarea limbii ruse vechi, in care au patruns unele cuvinte ucrainiene si romanesti, dar si a obiceiurilor si traditiilor stravechi, constitue un specific al acestei populatii slave.
Casele rusilor-lipoveni prezintã de asemenea anumite particularitãti, culorile fatadei fiind în general alb si albastru, iar acoperisul este fãcut din stuf. Baia lipoveneascã este o instalatie traditionalã – o constructie separatã de locuinta propriu-zisã; baia traditionalã sau înaintea marilor sãrbatori a fost aproape un ritual.
